Aparitia de noi maladii virotice in scara planetara a facut ca in ultimii ani virozele albinelor sa cuprinda o extindere tot mai mare. Puterea de contagiune a virozelor este foarte mare si se face prin contact intre albine si ingestie (hranirea larvelor sau transferul mierii de la o albina la alta). Pentru zona continentala unde ne aflam, un interes deosebit trebuie sa acordam urmatoarelor viroze: paralizia acuta, paralizia cronica, viroza x, viroza y, viroza filamentoasa, puietul in sac si viroza botcilor negri.
Patogenitatea lor creste in anumite conditii si anume: fond radio-activ crescut, fond toxic, nosemoza, dismetabolii prin hrana necorespunzatoare, exploatare cu intensa spoliere a albinelor si slabirea raspunsului lor imun de aparare, calduri si secete excesive.
Diagnosticul virozelor albinelor se pune in baza semnelor clinice si a examenelor de laborator. Aceste examene sunt de inalta tehnicitate si specialitate, necesitand materiale, substante si aparatura corespunzatoare, ca si personal executant de inalta calificare.
Semne de boala: larve moarte necapacite sau capacite fara semne de loca, nimfe moarte de culoare alba-cenusie. Albinele vii malformate, albine cu un picior sau mai multe, paralizate, albine ce merg prin fata stupilor fara putinta de a zbura, albine paralizate, uneori innegrite si depilate, alteori cu aspect normal.
Masurile de prevenire si combatere a virozelor la albine
La combaterea lor se fac urmatoarele actiuni:
Intretinerea in conditii optime a familiilor de albine pe tot parcursul anului, asigurandu-se hrana suficienta si de buna calitate, care sa le confere o rezistenta naturala crescuta fata de infectiile virotice;
Chimioterapia bazata pe substante de origine naturala de tipul izoflavonolilor, sesquiterpenelor, derivatilor fenolilor, etc.;
Realizarea si mentinerea unei permanente stari de igiena in stupi si stupina prin eliminarea si topirea fagurilor vechi, a celui cu puiet mort, neeclozionat, strangerea si distrugerea prin ardere a cadavrelor;
Eliminarea schimburilor de material biologic, faguri cu miere si pastura intre stupii suspecti de boala si cei sanatosi in cadrul stupinei;
Interzicerea folosirii in hrana albinelor a mierii si polenului ce provine din familiile bolnave sau suspecte de boala;
In viroze nu se recomanda tratamente preventive cu antibiotice; acestea nu actioneaza asupra virusurilor, dar creeaza o rezistenta a germenilor bacterieni fata de antibiotic si raman sub forma reziduala in produsele stupului;
Numai in cazul in care apar semne clinice specifice bolilor clasice – bacterioze, micoze, protozooze si parazitoze supraadaugate virozelor, se vor efectua tratamente cu medicamente specifice fiecarei boli in parte;
Dezinfectii repetate profilactice si de necesitate cu una din substantele: soda caustica, soda de rufe, formol, sapun, cloramina B si apa oxigenata;
Evitarea aglomerarii stupilor in pastoral pentru eliminarea interferentei ce se produce intre albinele din familiile bolnave si cele sanatoase ca urmare a ratacirii acestora, ocazii cu care se face contaminarea si raspandirea generala a bolilor.