Albinele, ca si alte organisme vii, au daunatori si pradatori, prin mortalitatea pe care o produc, reduc numarul albinelor si prin aceasta familiile de albine se depopuleaza, devenind neproductive, pagubele materiale si financiare fiind insemnate atat pentru apicultori cat si pentru economia nationala.
Pradatorii cerii ai albinelor – sunt numerosi si extrem de variati, provenind atât din regnul animal (insecte, batracieni, pasari si mamifere), cât si din regnul vegetal (plante daunatoare) care produc pagube insemnate in stupina, prejudiciind buna dezvoltare a familiei de albine
Molile cerii sau gaselnita mare si mica – pot produce deteriorarea si distrugerea fagurilor claditi, daca nu se iau din vreme masurile de protectie a acestora. Atacul acestora se poate realiza si asupra fagurilor din interiorul familiilor slabe, atunci când se reproduc in interiorul stupului. Pentru combatere fagurii de rezerva se protejeaza prin fumegatii in spatii etanse cu sulf 50 g/m³. Combaterea se realizeaza prin mentinerea in conditii de igiena si sanatate, capabile sa se apere impotriva acestor lopidoptere;
Viespea mare - de obicei ataca albinele lucratoare ce se intorc de la cules si se hranesc cu acestea. Atacul de viespi are loc in general toamna când familiile incep sa slabeasca. Viespea mare isi construieste cuibul in pamânt. Pentru prevenirea atacului de viespi in stupina se urmareste distrugerea directa a cuiburilor din apropiere sau prin pulverizarea acestora cu substante insecticide.
Furnicile - pot ataca si acestea familiile de albine, distrugând puietul si consumând rezervele de hrana. In scopul de a preveni atacurile de furnici se recomanda mentinerea in stupina, pe cât este posibil, numai familiile puternice adapostite in stupi nedeteriorati.
Paianjenii – in plasele intinse intre stup si plante nimeresc albinele, care sunt nimicite. Combaterea se face prin distrugerea plaselor de paianjeni;
Urechelnitele – actioneaza noaptea, iar ziua se ascund in crapaturi. Cel mai frecvent patrund in stupi in lunile iulie-august, desfac capacele celulelor, manânca mierea, pastura, strica fagurii, pot ataca si puietul. O singura urechelnita poate consuma pâna la 300 mg de miere. Combaterea se face la stupii care trebuie tinuti pe locuri uscate, pe tarusi unsi cu un strat gros de vaselina sau alt material lipicios.
Prigoria sau altinarul – face pagube mai mari prin faptul ca se hraneste cu albine pe care le prefera oricaror alte insecte. Alungarea prigorilor din preajma stupinelor se realizeaza prin sperietori sau prin aplicarea unei folii de polietilena neagra pe acoperisul stupilor asociate cu posibilitatea de vibrare a acesteia.
Ciocanitoarea sau ghionaia – poate sa perforeze, iarna, peretii stupilor, in special a celor amplasate in padure. In astfel de cazuri se impune tinerea la distanta a acestora de stupi prin plase protectoare sau diferite sperietori.
Sticletii - toamna târziu si iarna se pot aseza pe scândurica de zbor si bat cu ciocul in peretele stupului sau pe scândurica si consuma albinele care ies. Combaterea este asemanatoare cu cea a ciocanitoarelor.
Soarecii – produc pagube patrunzând toamna in stupi unde se instaleaza pentru iernare, hranindu-se cu miere din faguri, pastura si chiar cu albine. Prezenta soarecilor in stupi poate fi constatata prin ascultare, dupa rumegusul de faguri amestecat cu albine roase si fecale de soareci de la urdinisurile stupilor. Pentru a preveni patrunderea soarecilor toamna la urdinisurile stupilor se instaleaza gratii metalice de protectie impotriva patrunderii soarecilor.
Aricii – vizeaza frecvent stupinele de paduri, strângând albinele moarte si cele slabite. Insa ei pot distruge un numar mare de albine vara când e cald, iar stupii nu sunt suficient de incapatori, o parte din albine atârna in barbi.